Spots 
Cum ar putea arăta un război între Rusia și NATO? Jurnalistul Michael Kranz oferă un posibil scenariu pe platforma Unherd. În largul insulei Hiiumaa, istoria este pe cale să se scrie. O flotă combinată de nave de război ale NATO - condusă de distrugătoare ale Marinei Regale Britanice și alcătuită din reprezentanți ai cinci țări - se îndreaptă spre această insulă bătută de vânturi, situată la gura Golfului Finlandei.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Chiar în față se află Flota Baltică a Rusiei, care, în ultimele 36 de ore, a încercat să impună un blocaj naval asupra Estoniei. Mai la est, s-au adunat și 100.000 de soldați ruși, iar Vladimir Putin cere ca NATO să retragă de pe teritoriul estonian orice mijloace care reprezintă „o amenințare la adresa securității Federației Ruse”. Mai mult decât atât, Putin dorește ca Tallinn să acorde autonomie regională „Republicii Populare Narva” - un stat separatist pretins a fi declarat de minoritatea rusă din Estonia, dar care, în realitate, a fost inventat de Kremlin, apoi promovat fără milă pe rețelele sociale. Nu contează.
A fost declarată legea marțială, sunt în curs de desfășurare atacuri cu drone „separatiste”, iar forțele estoniene au intrat deja în conflict cu navele de război ruse ancorate în Golful Tallinn.În urma unui atac rus asupra unui sistem de apărare aeriană din Polonia, cu o săptămână înainte, pe care Putin l-a prezentat ca o represalie pentru implicarea NATO în războiul din Ucraina, alianța a invocat timid articolul V. Însă, bazându-se pe subtilitățile juridice ale Tratatului Atlanticului de Nord, Donald Trump a refuzat să intervină, preferând să-și sprijine aliații europeni prin „alte mijloace”. Fără sprijinul american, doar o mână de state europene și-au mobilizat forțele armate pentru a susține Polonia și Estonia.
Iar cu o a doua armată rusă care se adună în vestul Belarusului și cu perspectiva rachetelor lansate spre Varșovia din Kaliningrad, armata poloneză, numeroasă și robustă, este în mare parte blocată pe teritoriul național. În timp ce emisarii americani sosesc la Moscova pentru a negocia condițiile lui Putin privind Estonia - și, probabil, o mare parte din estul NATO, de altfel -, comandanții britanici de la bordul navei HMS Duncan își îndreaptă armele spre „Neustrashimî”, o fregată rusă care tocmai a apărut pe radarul lor.
În timp ce avioanele de vânătoare urcă în vârtej spre acțiune deasupra capetelor lor, echipajul navei Duncan își ține respirația, pe măsură ce nava lor intră în raza de acțiune a tunurilor rusești.Kranz nu este primul observator care speculează asupra modului în care ar putea arăta un război între Rusia și NATO - și, având în vedere norii de furtună care se adună în Europa de Est, cu siguranță nu va fi nici ultimul. După luni de atacuri rusești din „zona gri” împotriva NATO, care au escaladat, de la incursiuni cu drone la rachete rătăcite și tentative de bombardament la aeroportul din Leipzig, avertismentele privind planurile lui Putin pentru Europa au devenit tot mai puternice de ambele părți ale Atlanticului.
Iar acum, chiar săptămâna trecută, liderii polonezi și lituanieni au afirmat, separat, că dețin informații conform cărora Rusia plănuiește atacuri „accidentale” cu rachete și drone asupra membrilor pro-ucraineni ai NATO, o concluzie coroborată de Emmanuel Macron. Împreună cu vizita neanunțată a șefului CIA, John Ratcliffe, la Moscova luna trecută - menită, printre altele, să-l avertizeze pe Putin să nu atace NATO -, atmosfera pare îngrijorător de similară cu cea din lunile care au precedat invazia Rusiei în Ucraina, din februarie 2022.Totuși, chiar dacă un focar de conflict la granițele NATO pare din ce în ce mai probabil, nu ar trebui să ne așteptăm ca un război armat să înceapă mâine, scrie Kranz.
Dacă va alege într-adevăr să-și îndrepte armatele spre vest, scopul lui Putin va fi, în primul rând, să distrugă coeziunea internă a alianței și să exploateze slăbiciunea sa centrală într-o eră a războiului hibrid: faptul că prețul respectării efective a clauzei de autoapărare a NATO este prea mare pentru ca majoritatea membrilor să-l ia în calcul, până când va fi oricum prea târziu. Aici ajută faptul că, la fel ca în Ucraina, scopul lui Putin nu ar fi, de fapt, recuperarea teritoriilor pierdute. Ca întotdeauna, ar fi vorba mai degrabă de control. Eliminarea NATO ca bloc coeziv ar permite Rusiei să dicteze din nou condițiile vecinilor săi europeni, ceea ce ar reprezenta o schimbare generațională în echilibrul de putere de pe continent și ar marca apoteoza proiectului politic al lui Putin, care se întinde pe mai multe decenii.
Și, dacă totul ar decurge conform planului, liderul rus ar putea realiza toate acestea fără a declanșa războiul mondial de care se tem mulți în Occident.
Prima fază a oricărei campanii de provocare a Rusiei ar începe probabil cu un atac asupra unui punct de trecere a frontierei dintre Polonia și Ucraina. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat deja cu privire la un astfel de atac, susținând că unul a fost deja dejucat printr-o operațiune comună polono-ucraineană. Forțele ruse au lovit deja ținte aflate la doar câțiva kilometri de granița cu Polonia și au atacat un tren civil Varșovia-Kiev la scurt timp după ce oficiali europeni, printre care și Boris Johnson, au călătorit pe acea linie.
Cum ar putea arăta un război între Rusia și NATO?